vineri, 8 noiembrie 2013

Proiect didactic- activitate integrata


                                               PROIECT DIDACTIC – ACTIVITATE INTEGRATA

GRUPA :MIJLOCIE

TEMA ANUALA DE STUDIU:”Cand, cum si de ce se intampla?”

TEMA PROIECTULUI:”Toamna, anotimpul bogatiei”

SUBTEMA:”Sarbatoarea toamnei-sarbatoarea recoltei

FORMA DE REALIZARE: Activitate integrate :DS, DOS+ALA1, ALA 2

DOMENII EXPERIENTIALE VIZATE:DS,DOS

ACTIVITATI LIBER ALESE I:

         Constructii:”Cosulete pentru fructe si legume”

         Joc de masa:”Grupeaza fructe, legume, flori”

         Arta:”Marul buclucas”activitate practica

DOMENII EXPERIENTIALE:

        DS -cunoastera mediului:”Marul buclucas”V. Suteev(lectura educatoarei)

        DOS-activitate practica:”Mere buclucase”-aplicatii

ACTIVITATI  LIBER ALESE  II:

        Jocuri la alegerea copiilor

TIPUL DE ACTIVITATE:transmitere si consolidare de cunostinte

FORMA DE ORGANIZARE:frontal, individual

STRATEGII DIDACTICE:

·       Metode si procedee:expunerea narativa, conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul;

·       Mijloace de invatamant:silueta de copac, siluete cu personajele din povestire( mar, cioara, arici, iepure, urs), siluete de mar din hartie colorata, palarioare cu Frunze, ochi de plastic, nas+gura pentru mere, lipici, bureti umezi, modelul educatoarei, calculator pentru vizionare pps a povestirii.

SCOPUL ACTIVITATII:

          -Dezvoltarea capacitătii de ascultare şi înţelegere( comunicare receptivă) a copiilor ; conştientizarea mesajului vorbit.

          - Dezvoltarea atentiei , a spiritului de observatie , a rapiditatii si promptitudinii in gandire;

      -Efectuarea unor operatii simple de lucru cu materialul pus la dispozitie;

     -Valorificarea deprinderilor de lucru insusite in realizarea unei lucrari practice.

OBIECTIVE OPERATIONALE:

     -să întindă lipiciul pe partea albă a hârtiei;

     -să aplice frunzele pe crengile copacului si sub acesta (astfel încât să obţină în final un copac, ca cel din   model) ;

      -să păstreze acurateţea lucrărilor

     -să denumească lectura audiată şi personajele principale din ea;                                                                                                                       

     - să  descopere mesajul lecturii  şi să  reacţioneze la acesta ;

DURATA: o zi

Bibliografie:

·        Revista „ Învăţământul Preşcolar”, nr.  3 – 4 / 2009 şi 1 – 2 / 2010;

·        Viorica Preda, „Grădiniţa altfel” ed. Integral, Bucureşti, 2003;

·        Maria Bizdună, Alexandrina Neagu, „Texte pentru educaţia limbajului la preşcolari”, Bucureşti  1999;

·        Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani) 2008;

 

                                         SCENARIUL ZILEI

 

                    Activitatile zilei debuteaza cu intalnirea de dimineata, in cadrul careia se respecta toate etapele specifice desfasurarii acesteia : salutul, prezenta, calendarul naturii, impartasirea cu ceilalti, activitatea de grup si noutatile zilei.SSe anunta tema si se trece la desfasurarea primei activitati pe domenii experientiale, DLC-lectura educatoarei « Marul buclucas » V.Suteev.S efectueaza un scurt moment de tranzitie si se trece la centrele de interes, unde la Arta se va desfasura cea de-a II-a activitate pe domenii experientiale , DOS-activitate practica » Marul buclucas » -lipire.Dupa realizarea temei, copiii se vor intoarce la locul povestirii, unde, prin vizionare pps, se va fixa continutul povestirii. Printr-un scrt moment de tranzitie, se va trece la activitatile liber alese II ,care vor incheia ziua prin prilejul de destindere oferit copiilor.

 

 

 

 

 

EVENIMENTUL DIDACTIC
                 CONTINUTUL STIINTIFIC
 STRATEGII DIDACTICE
EVALUARE
Instrumente/indicatori
Momentul organizatoric
Pregatirea salii de grupa pentru activitate :
- aerisirea salii de grupa
- pregatirea materialului didactic necesar
- intrarea ordonata a copiilor in sala de grupa
Metode si procedee
Mijloace didactice
 
Captarea atentiei si reactualizarea cunostintelor dobandite
Intalnirea de dimineata :
« «Dimineata a sosit,
Dragi copii, bine-ati venit,
In cerc sa ne asezam,
 Frumos sa ne salutam ! » 
Dupa salut, se face prezenta copiilor. Se lucreaza la calendarul naturii, stabilindu-se ziua, luna anotimpul si fenomenele specifice anotimpului in care ne aflam.La activitatea de grup vom repeta poezia « «Toamna ». 
Conversatia,
explicatia
Calendarul naturii
Evaluare orala/frontala :
- salutul
- cunoasterea fenomenelor specifice toamnei
- cunoasterea si reproducerea poeziei
Anuntarea temei si precizarea obiectivelor
Se vor prezenta noutatile zilei : » Astazi, copii, va voi citi o povestire frumoasa, ne vom juca la centrele de interes , unde , la centrul Arta vom desfasura cea de-a doua activitate importanta a zilei, lipire, apoi ne vom juca cu jucaria preferata.
Conversatia
 
 
Dirijarea invatarii
- Se va  citi pe un ton cald, calm povestirea, modulând vocea altfel la fiecare moment al acţiunii. Odată cu expunerea textului vor fi explicate cuvintele şi expresiile care pot fi necunoscute, alăturând un sinonim sau o sintagmă lămuritoare, fără a întrerupe firul povestirii.
 
Expunerea narativa
 
Explicatia
 
Evaluarea: frontală, prin observarea curentă.
 
 
 
 
 
Asigurarea retentiei si transferului
Dupa ce povestirea a fost lecturata, se va descoperi macheta cu marul si siluetele personajelor, si prin manuirea acestora se va reconstitui, cu ajutorul copiilor, continutul povestirii.
Conversatia
exercitiul
 
Evaluare individuala si frontala
Evaluarea performantei
Cantand “A venit pe dealuri toamna”Copiii vor trece la centrele de interes ,unde se va intuit materialul si li se vor comunica ce au de facut.
Constructii:”Cosulete pentru fructe si legume” Joc de masa:”Grupeaza fructe, legume, flori” Arta:”Marul buclucas”activitate practica.
Deoarece, cea de-a doua activitate pe domenii experiential a zilei se desfasoara la acest sector, aici vor fi effectuate toate etapele unei activitati practice: intuirea materialului, prezentarea modelului, explicarea si demonstrarea procedeului de lucru, exercitiile de incalzire a muschilor mici ai mainilor. Se va da semnalul de incepere a lucrului de catre copii. In timp ce acestia lucreaza, vor fi supravegheati si se vor da indicatii individuale suplimentare , cu voce scazuta, unde este necesar.
La acest centru vor veni pe rand si ceilalti copii , pentru realizarea temei.
Lucrarile vor fi expuse si appreciate.
Se va trece la locul de audiere a povestirii, unde , pe calculator se va prezenta pentru fixare, pps-ul cu continutul povestirii.
 
 
 
 
 
 
Conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Evaluare individuala si frontala
 
 
 
 
 
 
Realizarea corecta a sarcinilor
 
 
 
 
 
Evaluarea lucrarilor
Incheierea activitatii
Pentru asigurarea momentului de relaxare dupa o zi solicitanta, copiii se vor juca cu jucaria preferata. Se vor face aprecieri generale si individuale referitoare la comportarea copiilor la activitate
Conversatia
 
Aprecieri verbale

 

 

 

 

             POVESTEA MARULUI BUCLUCAS(adaptare dupa V. Suteev)
 

,,Era o zi tarzie de toamna.copacii se golisera demult de frunze si numai in varful unui mar salbatic mai atarna un mar ,un singur mar.

 Tocmai in timpul asta,iepurele,care alerga prin padure a vazut marul.

 Dar cum sa-l ia de acolo?Marul este sus,iar el era jos ,nu putea sa sara pana la el.

Se auzea ceva Craa-crraa!Se uita iepurele intr-un copac statea o cioara si radea ..

Ei ,Cioaro!.Rupe-mi marul acesta!Cioara a zburat si a rupt marul. Numai că nu a reuşit să-l ţină în cioc, şi mărul a căzut.

- Îţi mulţumesc, Cioaro ! – a strigat bucuros Iepurici şi a dat să ridice mărul de jos, dar acesta parcă ar fi fost viu, a început deodată să sâsâie…. Şi a luat-o la fugă.

- Ce-o fi asta? Iepurici s-a speriat foarte tare dar apoi a înţeles: mărul căzuse chiar pe ariciul Ţepoşilă, care, făcut ghem, dormea sub pom.

 Ţepoşilă , buimac de somn, a sărit în sus şi s-a pus pe fugă, cu mărul înfipt în ţepii lui.

- Stai, stai ! – striga Iepurici cât îl ţineau puterile. Unde fugi cu mărul meu ?

Ariciul Ţepoşilă se opreşte şi zice:

-Acesta-i mărul meu. A căzut, iar eu l-am prins.Atunci, Iepurici s-a repezit la ariciul Ţepoşilă:

-Să-mi dai mărul chiar acum !  Eu l-am găsit !

S-a apropiat în zbor şi Cioara şi zice:

 - Degeaba vă certaţi . Acesta este mărul meu fiindcă eu l-am rupt din pom. Şi s-a pornit o ceartă între cei trei, că nu se mai puteau înţelege. Fiecare striga în felul lui.

- Este mărul meu – striga Iepurici – că eu l-am văzut primul !

- Ba e al meu – croncănea  Cioara – că eu l-a rupt!

- Ba e al meu – striga ariciul Ţepoşilă – că eu l-am prins !

 Ţipete, mare gălăgie în toată pădurea şi harţa începe. Cioara îl loveşte pe ariciul Ţepoşilă cu ciocul în nas, ariciul Ţepoşilă îl înţeapă pe Iepurici cu ţepii în codiţă, iar Iepurici o loveşte pe Cioară cu lăbuţa peste cioc.

 Dar iată că apare şi cumătrul Moş Martin – ursul care mormăie supărat: - Ei, dar ce s-a întâmplat aici ? Ce-i cu gălăgia asta?

Toţi se reped spre el, şi-i spun:

-Tu , Moş Martine, eşti cel mai mare şi mai inteligent din pădure. Te rugăm să ne faci judecată dreaptă. Cui vei crede de cuviinţă că i se cuvine mărul acesta, al lui să fie.

Şi i-au povestit ursului toate cum s-au petrecut

 A stat Moş Martin s-a gândit ce s-a gândit, s-a scărpinat după urechea  dreaptă şi a întrebat:

- Cine a descoperit mărul ?

- Eu ! – a răspuns Iepurici.

- Dar cine l-a rupt din pom ?

- Crra – crra  - fireşte că eu ! a răspuns Cioara.

- Buun ! Şi cine l-a prins ?

- Eu, Eu Moş Martine – eu l-am prins  a chiţăit ariciul Ţepoşilă.

- Iată ce este, a fost de părere Moş Martin, - voi toţi aveţi dreptate, şi de aceea fiecare din voi are dreptul să primească mărul …

- Da, dar nu-i decât un  singur măr ! au sărit toţi cu gura Ţepoşilă, Iepurici şi Cioara.

- Împărţiţi mărul în părţi egale şi fiecare să ia câte o bucăţică. Toţi au izbucnit într-un glas:

- Cum de nu ne-a venit ideea asta mai înainte ?!

Ariciul Ţepoşilă  a luat mărul Buclucaş şi l-a împărţit în patru părţi egale. Prima bucăţică a dat-o iepuraşului şi i-a zis:

-Asta ţie, Iepurici, pentru că tu ai văzut primul mărul.

A doua bucăţică a dat-o ciorii:

 - Asta ţie , Cioaro, fiindcă tu ai rupt mărul din pom.

A treia bucăţică, ariciul şi-a pus-o deoparte pentru sine şi a zis:

- Asta pentru mine, întrucât eu am prins mărul acesta buclucaş.

Cea de-a patra bucăţică ariciul i-a pus-o ursului în labă şi ia zis:

-Iar asta ţie Moş Martine …

-Dar de ce mie ? răspunse, mirat, ursul.

-Tocmai pentru că tu ne-ai împăcat şi ne-ai învăţat să gândim !

 Şi fiecare şi-a mâncat bucăţica sa de măr, şi toţi au fost mulţumiţi că Moş Martin a făcut judecată dreaptă şi nu a nedreptăţit pe nimeni,toti fiind prieteni in continuare.

Şi iaca aşa s-a sfârşit povestea mea.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sceneta Carnavalul Toamnei


 Motto:
"Toamna este o a doua primavară, în care fiecare frunză este o floare."
                                   Albert Camus



                      PROIECT DIDACTIC


Grupa: Mare
Institutor : Alexe Vasilica
Tema anuală de învăţare: Cand, cum si de ce se întamplă?
Tema proiectului: MAGIA TOAMNEI
Tema săptămânii: TOAMNĂ FRUMOASĂ ŞI BOGATĂ
Tema zilei : NE JUCĂM CU TOAMNA
Categoria de învăţare: Jocuri si activităti liber-alese (etapa III)
Mijloc de realizare: program artistic –sceneta” CARNAVALUL TOAMNEI “

Scopul activităţii:
Dezvoltarea creativităţii si expresivităţii limbajului oral.
Stimularea interesului pentru mişcare si a calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective, în vederea aplicării deprinderilor însuşite.

Obiective operationale
Să recite poezii cu respectarea intonatiei, ritmului, pauzei în concordanţă cu mesajul transmis;
Să utilizeaze calităţile expresive ale limbajului oral si ale celui corporal în transmiterea unor idei si sentimente.
Să realizeze mini-dramatizări, pornind de la textul poeziei , utilizând vorbirea dialogată, nuanţarea vocii, intonaţia , cu sprijinul educatoarei.
Să asocieze mişcări sugerate de textul cântecului .
Să-si coordoneze paşii de dans în ritmul muzicii .




STRATEGIA DIDACTICA
1. Resurse procedurale
Metode si procedee: conversaţia , explicaţia , exerciţiul , demonstraţia , jocul .
Forme de organizare .:frontal, individual pe grupe.

2. Resurse materiale :
decor de toamnă , costumaţii specifice personajelor greiere şi furnica,zâna toamnă fructe si legume, calculator DVD.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
1. Andrei, Barna,Georgeta Antohe - Curs de pedagogie ; “ Teoria instruirii şi
evaluării” -Editura Fundatiei Universitare “ Dunărea de Jos “–Galati.
2. Antohe G.,Iuliana B. -Psihopedagogia Jocului- ,Editura Fundaţiei Universitare “Dunărea de Jos Galaţi “
3.Boca-Miron, E. Chinchişan , „Documentar metodic pentru activităţile de educare a limbajului la preşcolari ,Editura Integral ,Bucureşti 2001.
3.Creţu ,Constantin ,Cristian , Ciucurel Constantina,” Ghid pentru desfasurarea activitatilor de educatie fizica in gradinita „Editura Tiparg , Pitesti , 2006.
4. Curriculumpentru invatamantul prescolar , Editura DPH.Bucuresti, 2009.
6. Programe de serbari, Editura Diana,
7.Revista Invăţământului Preşcolar nr.3-4/2011
 

SCENETA-CARNAVALUL TOAMNEI

Copil 1
Ce rece e afara
Toamna vine sufland
Frunzele imprastiind .

“Toamna “
Ma primiti copii la voi?

Copil2
-Cine esti si ce doresti?

“Toamna “
- Unii imi spun toamna bogata
Altii toamna cea brumata .
Eu golesc gradinile
Sa umplu camarile.

Copil 3
Bun găsit, drăguţă toamnă
Bun sosit la noi!
Ne-ai lipsit atâta vreme
Din grădină şi zăvoi!
Mere roşii, poamă coaptă
Munte ne-ai adus!
Nu uita, toamnă bogată,
Nucile nu sunt de ajuns.

Copil 4.
Toamna galben aurie
Cu covor de frunze moi
Si cu haina ruginie
Iarasi ai venit la noi
Plina esti de roade plina
Ca o harnicaalbina
Porti in cosuri mari si grele
Struguri dulci mere si pere
Porti in plete crizanteme
Albe flori in diademe
Ca o zana din povesti
Toamna, ce frumoasa esti!!!!
 
      CANTEC –AM PRIVIT SPRE CER

Copil 5
Toamna,toamna
Esti rea pentru greierus
Nu mai canta din arcus
Iar furnica mititica
Nu-i da boabe atatica .
Sa urmarim fabula noastra
Si din ea sa invatam
Ca daca muncesti
Ai tot ce poftesti.
Pe cand trudea furnica noastra ,
Carand poverile-n spinare
Se intalni cu domnul greier,
Care canta cu nepasare.

“Greierele “
-         Sarut mana, coana furnica, greu cu caldurile !

Furnica”
-         Greu caci eu duc in spinare, poveri grele si nu scripca ta usoara.

“Greierele”
-         Nici ea nu-i chiar atat de usoara, si cantecul e cu mestesug.cine-l invata stie ca-i cu osteneala si naduf.

“Furnica “
-Vad ca ti-e bine dar nu uita ca la iarna iti va canta stomacul gol.

“Greierele “
-Nu-i asa ca esti ostenita?

Furnica “
Mai e vorba? Duc poveri cale de 10 poste.

Greierele “
-Ha, ha ,ha ce strangatoare ,
Tare mai esti muncitoare!

“Furnica “
Iata toamna a sosit
Frunzele au ingalbenit
Pasarile calatoare
Au plecat spre tari cu soare
Si cand iarna o veni , /In belsug moi odihni.
 
Greierele”
- Ti se pare e tot vara
Uite ce frumos e afara,
Ia asculta furnico!!!

        CANTEC “ DRAGUMI-I LA VESELIE”

“Greierele “
Asa furnico , joaca uita oboseala
Vezi ca si cantecul e bun la ceva?

“Furnica “
-Gata nu mai pot
Du-te si lasa-ma in pace

“Greierele “
-Cri cri cri , toamna gri
Tare-s mic si necajit
Sunt flamand si-am inghetat
Chiar nimic nu am mancat.
(In genunchi la casa furnicii)
Te rog vecinica mea
O farama da-mi ceva
Ca de foame sa nu mor
Jur sa-ti fiu de ajutor
(Cu glas mieros)
Furnicuta surioara
Ne cunoastem de-asta vara
Tu munceai iar eu cantam
Timpul bine-l petreceam ,
Acum vara a trecut
Tare frig s-a mai facut .
N-am casa , n-am ce manca
Si-am venit la dumneata
O graunte ca sa-mi dai
Sau o punga de malai
Sunt flamand si inghetat
Daca nu-mi dai ce ma fac?
 
 „Furnica „
Nu ţi-a plăcut să munceşti
Şi acum te umileşti.?
Toata vara ai cantat
Si la mine te-ai uitat
Cum munceam cu sacu-n spate
Si cu cata greutate
Ai cantat si te-ai distrat
Acum vezi stai nemancat
Daca vrei sa o duci bine ,
Munceste si tu ca mine

          CANTEC -” GREIERELE SI FURNICA “

Morala
TOTI COPIII
Muncesti ai tot ce-ti doresti
De nu ramai cu burta goala
Si vai de tine cum traiesti

Toamna” :
Nu mai plânge greieraş,
Mititel şi drăgălaş!
Cântecul tău mi-a plăcut
Şi mi-ar place să te mai ascult.
Dacă vrei poţi să rămâi la mine,
Oaspete să-mi fii, cât îţi va fi bine.
Acum, spuneţi mai sunt rea copii?

Copil 6
Cine-a zis că tu eşti rea?
Când ne-aduci multe fructe dulci.
Şi tot felul de legume
De nu le mai ştii pe nume.
Haideti sa le invitam
Apoi sa le-aplaudam
 

Eu sunt MARUL cel frumos,
Ma iubesc copiii toti,
Nici bunica nu ma uita
Si ma pune in placinta.
Si eu sunt marul rotunjor
Rosu verde galbior
Parca-s minge dar nu sar
Si codita mica am
Parfumat dar si gustos
El va face sanatos

NUCA sunt, cum ma vedeti
Dintre fructe-s cea mai tare
Si tot anul, pentru voi,
Tin miez dulce la pastrasre

Eu sunt galbena GUTUIE
Si sunt dulce amaruie.
In haina mea de catifea,
De frigul toamnei nu ma tem
Voi ma pastrati langa fereastra
Sau ma gasiti in dulce gem.
Mica sunt si parfumata
Ma cunoaste lumea toata,
Fac dulceata cea mai buna

Nu degeaba imi spun PRUNA.
Sunt discreta, dar vezi bine,
Daca treci pe langa mine
Un parfum suav te-mbie

Eu sunt PARA aurie.
Iar pe dealuri, sus, in vie,

Strugurasii ne imbie
Si rasuna peste vai
Chiote de bucurie!

Vânăta Ce credeţi, asta-i culoare? Vânătă-i de supărare! Chiar de lumea o iubeşte Tot vânătă se numeşte!
 
Morcovul La culoare sunt frumos,
Eu sunt MORCOVUL gustos
Şi cu toţii ştiţi prea bine
Că sunt plin de vitamine.

Ardeiul Grăsuţ, verde, rosior Un meniu foarte uşor! La tarabă moş Andrei N-a vândut decât...ardei!

 Ceapa
Eu, ceapa-s un pic cam iute Învelită cu foi multe. Însă ne doriţi aşa, Chiar de ochiu-o lăcrima!

Mare, ROŞIE frumoasă,
Mă iubiţi că sunt gustoasă,
Fără mine nici ciorbiţa,
Nici sosul, nici tocăniţa
Gust nu ar avea vreodată
Şi mă place lumea toată...
În salată!

Varza Câte fustiţe-s pe noi? /Vrem să le număraţi voi!/ Varza-i bună ca salată /Şi-n bucate şi murată!

Cartoful Pitulate în pământ/ Se-mulţesc uşor, pe rând. /Iată, pe-acest grăsunel, /Îl vrea doar piure, /Tinel!

 În grădină pe arac
Singurel m-am agăţat,
La culoare eu sunt verde
Şi mă cheamă CASTRAVETE.

Verde sunt şi mărunţel
Şi mă cheamă PĂTRUNJEL
Şi, cum ştie orişicine,
Sunt bogat în vitamine
 
Sunt dovleacul bosumflat
Si ma-ntreb asa in gluma
Si inca nu am aflat
Eu sunt fruct sau sunt leguma?

Un căţel de USTUROI,
Îl cunoaşteţi bine voi
Că nu stă în cuşcă,
Nu latră, nu muşcă,
El dă gustul la friptură
Şi e bun la saramură!

Conopida
Suntem albe, rotunjele
Formate din buchetele
Conopida ma numiti
Si pane voi ma serviti

Copil 7
Ce să facem, dragi copii,
Ce s-alegem mai întâi?
Stăm puţin şi ne gândim,
Iar la urmă hotărâm:
Să nu fie supărare,
Vom lua din fiecare

TOAMNA
Ei , acum ce ganditi?
Despre mine ce mai stiti?

Copil 8
Toamna draga , te iubim
Pentru tot iti multumim.
Tu ne faci viata frumoasa,
Vesela si sanatoasa.

                  CANTEC „SARUTATA DE LUMINA”

DE CANTAT AM TOT CANTAT
ACUM E TIMPUL DE DANSAT


DANS SPORTIV